În mod surprinzător, călătorii din tramvaiul 36 discută intens despre dezastrul din Japonia. Spun surprinzător pentru că, la noi, altele sunt problemele: salarii mici, mult şomaj, Iri şi Moni Columbeanu, Pepe şi Oana Zăvoreanu.Tineri şi bătrâni stau cu ochii în televizor să vadă divorţurile anului, dar şi ce se mai întâmplă la celălalt capăt al pământului. "Nu ne cunoaştem pământul, ăsta-i adevărul. Îşi imagina cineva un astfel de val, de 10 metri? Sau un cutremur de 9? Păi, pe noi ne rădeau de pe faţa pământului, nu mai rămâneau decât căpşunarii din neamul nostru. Oricum suntem un neam de kkt: răi, hoţi, mincinoşi şi, mai ales leneşi", spune categoric bărbatul de lângă mine. Prietenul său schimbă subiectul Japonia şi cutremure, ca şi când ar fi normal. "De ce vorbeşti aşa? Uite, eu nu te mint. Nu am muncit o oră în viaţa mea şi nu mă plâng. Primesc ajutoare de la stat mai mult decât primeşti tu salariu la patron. Iau alocaţii pentru copii, pentru handicapul nevestii, pentru căldură, primăria îmi dă pachete şi ajutoare de sărbători. Să fiu al dracu dacă mă ridic de pe scaun pentru 500.000 de lei pe zi! Pentru un milion mă mai gândesc", îi răspunde prietenul său. Bravos, naţiune! Eu plătesc impozite ca să aibă statul bani să le dea ăstora. Iar ei, leneşii, stau cât e ziua de lungă la televizor ca să vadă ce a mai făcut Moni sau Zăvo! Trebuia să îi cer adresa puturosului să îi trimit şi eu un pachet de Paşte?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu